Lama Ole Nydahl

Ole Nydahl este un lama occidental originar din Danemarca ce apartine traditiei Karma Kagyu. Expunerile sale despre budism mi se par foarte interesante si clare.
Mahamudra, meditatie, karma, love & relationships. Enjoy!

Strange

I found this article about a village in China called Guizhou in which really strange rituals conducted by Feng Shui Masters take place from time to time. I had no idea they dealt with this kind of activities.

Am gasit poza!

Astazi am gasit si despre cine este vorba: Vajrakilaya, zeitate fioroasa ce tine in mana un kila sau p'urba, pumnal piramidal care distruge obstacolele. Face parte din yidam-si.

Au pays du Dragon: arts sacrés du Bhoutan

Acesta este numele expozitiei pe care am fost sa o vad astazi la musée Guimet. O splendoare!
Inceputul expozitiei este dat de niste fotografii facute de Matthieu Ricard. Prima dintre ele prezinta cadrul: un peisaj magnific din Himalaya, un curs de apa intre doua vai ce se pierde undeva intr-un munte imens care domina compozitia. Peisaj arid, culori pamantii plus un albastru pal ce tine loc de cer.
Apoi expozitia in sine e destul de bogata cu multe piese interesante: obiecte rituale, sculpturi, thankasuri, mandalasuri. Personajele variaza si ele de la Buddha Shakyamuni pana la Buddha Mayitreya trecand pe la Padmasambhava, Avalokiteshvara, Vajrasattva, Vairocana si alti boddisattva plus niste persoanje specifice Butanului dar al caror nume imi scapa in acest moment.
thankasurile si mandalasurile nu erau protejate de nici un fel de vitrina asa ca am putut admira in voie desenele lor magnifice cu toate detaliile lor (very impressive!). Si bineinteles ca de fiecare data cand ma duc la o expozitie, mi-am ales si de data asta "obiectul-pe-care-l-asi-lua-cu-mine". Imi e greu sa spun daca era vorba de un pumnal ritual sau de o sculptura in sine, (si evident ca nu-mi mai aduc aminte ce scria pe fisa), in orice caz, era o chestiune in forma de pumnal gros infipt intr-un cadru in forma de paralelipiped si pe care era desenat un Buddha sau un personaj in pozitie de meditatie (obiectul pare sa fie detasabil), iar in loc de maner are ceva zeitate pe el cu multe maini care tine si ea in fata un pumnal si care in spatele celorlalte pereche de maini are aripi! (semana putin cu genul de vulturi pe care-i deseneaza amerindienii...). E prima oara cand am vazut un asfel de obiect. Pentru a vedea o parte din obiect, aici este o mica animatie cu cateva din piesele prezente. Este vorba chiar de ultima imagine - nu e greu sa o recunoasteti e cea mai ciudata de-acolo:) Culoare neagra (inafara de fata care e galbena), o zeitate care se uita bizar si tine un cutit ritual in mana.
Partea interesanta este ca cea care s-a ocupat de expozitie a fost Nathalie Bazin pe care am avut prilejul sa o ascult acum un an jumate la zilele Nepalului organizate la Pagoda. A tinut o conferinta despre piesele budiste nepaleze, in special din Mustang. Atat de interesant mi s-a parut ce spunea si de fascinant incat atunci mi-am spus ca trebuie sa fac ceva sa-mi schimb aria de interes (eram la sfarsitul masterului 2 de engleza) si sa virez spre genul acesta de subiect:).
Asa ca intr-o oarecare masura ii datorez faptul ca m-am "reorientat".
"Fun" fact: stiati ca dorje-ul (sau vajra) este in mod normal sculptat in bucati de meteorit?! Am aflat astazi acest lucru uitandu-ma pe un catalog. Dar cica nu s-au facut studii serioase in sensul asta. Asta pretind tibetanii.

Chindia

Un cantec pe care l-am facut si eu cu multi ani in urma la cor, compus de Alexandru Pascanu. E cam bizar sa-l vad interpretat de americani!:) Ma intreb daca dirijoarea cunoaste si altceva din muzica populara romaneasca pentru ca pe ici pe colo mi se par putin dubiose alegerile (+ plus vocea I nu se aude suficient de tare, e tot timpul acoperita de a doua si a treia). Dar in mare e faina.

Témoignage

Experienta unui tanar care se pregatea sa intre in randul preotilor dar care a avut parte de o noapte "with a twist" (si ce mai twist) cu putin inainte de pasul decisiv si care i-a schimbat parcursul: Nuit magique dans la cathédrale de Chartres.

Dintr-una-ntr-alta:)

Deschid o pagina pe net ca sa vad ce manipulare folosesc autoritatile pentru a prezenta vaccinul minune impotriva gripei porcine, insa se avereste ca pagina respectiva duce la alte titluri. Si evident ca nu am mai ajuns acolo unde vroiam pentru ca un altul mi-a atras atentia, si anume, un articol despre Herta Muller careia i-a fost decernat premiul Nobel de literatura. Scriitoarea facea parte din comunitatea germana din Romania inainte de a se exila in Germania in 1987, la varsta de 34 de ani.
Si evident ca subiectul cheie al operei sale este - ati ghicit - regimul ceausist, dictatura comunista. Ok.
Si ma intrebam, cum se face ca toti cei de origine romana care se intampla sa ia premii prin strainatate pentru opera lor artistica se invart tot in jurul acestui subiect? Bineinteles ca vremurile respective au afectat pe toata lumea si e normal sa fie asa, dar nu e timpul sa mergem inainte? Sa "get a grip" (or five) ?
Spun aceasta pentru ca am "ras-le-bol" ca de fiecare data cand e vorba de Romania sa-i fie asociati doar tiganii si Ceausescu. Nimeni nu vorbeste de colinde de pilda!:)
Insa cum stateam eu asa si cugetam, mi-am adus aminte de prima mea intalnire cu violenta.
Era in timpul sau imediat dupa revolutie (deci aveam vreo 4 ani jumate) si vad la televizor urmatoarea imagine: camera de filmat fixata pe un teren in ruine (cred ca era in Bucuresti) si un tip care fuge inspre aceasta strigand "Jos Ceausescu!" de mai multe ori si, cand ajunge in dreptul ei, rupe cu niste gesturi foarte bruste o fotografie de-a lui Ceasca.
Nu, nu am vazut batai, nici sange, insa ura pe care o avea acel om in ochi in timp ce facea gestul respectiv, ca sa nu mai vorbesc de ton, a fost pur si simplu monumentala. Am ramas socata. Sigur, fusesem supusa unei indoctrinari la gradinita ("Ceausescu este un erou! Datorita lui noi avem energie, curent, lumina!..." si alte traznai de genul), iar ceea ce vedeam mi se parea de o cruzime sora cu nebunia. Cum sa urasti in halul acesta un "erou"! Imi aduc aminte ca m-am revoltat si ca am spus cu voce tare lucrul asta, si nu mica-mi fu mirarea cand ai mei (parinti si bunici cred) toti erau de partea lui! Parca se intorsese lumea cu fundul in sus!
Dupa aceasta mi-au explicat evident ce si cum, dar momentele acelea au fost foarte bulversante.:) Tot atat de bulversante ca atunci cand mi-am dat seama in liceu (si mai apoi la facultate) ca, impofida a ceea ce sistemul educational m-a facut sa cred ani de-a randul, si anume, ca totul se stie, se cunoaste, inveti, aplici reguli si e ok, lucrurile stau exact pe dos. Ca exista un flou artistic ce inconjoara totul si in care fiecare isi croieste o cale asa cum il duce mintea si putinta. Si sensibilitatea. Si sigur, multi vor sa te convinga (in special in Romania, dar mai sunt si p-aici) ca varianta lor e cea viabila, buna si evidenta.
Voilà! Cele doua principale destabilizari ale vietii mele:))