Cu multi ani in urma, datorita lui Indiana Jones si Templul Blestemat (fiecare cu reperele proprii:)) ), m-am apucat sa caut informatii despre Hinduism prin Encarta. Si tot clicaind pe diversele linkuri atasate numelor de zei, de concepte si mai stiu eu ce, am aterizat si peste un articol intitulat "Lamaism". Primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost: "ce legatura sa aiba patrupedele alea din Anzi cu Hinduismul?":))))))) Am aruncat un ochi peste articol si am inteles repede ca nu era vorba de animale ci de numele dat de occidentali budismului tibetan. "Hm!" imi spun.In partea stanga a articolului era o poza cu o manastire (pe atunci nu stiam, credeam ca e un soi de casa mai ciudata --- e chiar poza din dreapta), si deasupra ei se afla un mic fragment audio (vreo 15 secunde). Si cum una din placerile mele teribile din acea perioada (...never mind...) era sa ascult partile audio din Encarta (mai ales din alea cu sunete de pasari sau de diferite triburi : "ha-he-haaa, sha-la-la ha-he-haehaehae...") am dat "play". Si raman cu gura cascata la propriu. Acela a fost momentul care a declansat pasiunea mea pentru Tibet. Intotdeauna am fost foarte sensibila la sunete, iar pe vremea aceea mai faceam si muzica. Probabil ca de aia am fost atat de socata de ce auzeam. Erau niste sunete care ieseau pur si simplu din orice norma, orice mi-asi fi putut imagina.
Din acel moment toate lecturile mele s-au orientat spre India si Tibet (de fapt, cel mai corect spus e ca asta m-a facut sa incep sa citesc, ca pana in acel moment nu ma atrasese deloc aceasta activitate:) ).Nu mi-ar fi trecut prin cap sa scriu despre chestia asta, numai ca mai inainte, in timp ce cutreieram youtube-ul, am descoperit un video (pe care habar n-am cum de am ajuns sa-l deschid: a priori nu ma atragea) al carui sunet mi-a adus in minte situatia asta.
Fie vorba-ntre noi, de atunci am auzit sunete si mai si decat acestea (ale unui saman, dar nu stiu de pe unde era), dar, recunoasteti si voi ca e tare impresionant!
A bonus video in a somewhat different area:)
oh, and this one as well. It's great!
7 comments:
hahahahahhaha Indy asta se pare ca ne-a marcat vietzile :))))))) nu m-am gandit ca niste sunete ciudate ca in ritualul nostru au fost responsabile pentru ceea ce a urmat :))) ce vremuri... :)
Ah si apropo, Encarta ta era super tare, avand in vedere ca netu era incet si limitat :) Avea poze, sunete, articole, se putea naviga.. ce mai!
si uite asa imi tot amintesc de tot felu de chestii random: stii ca ai primit tu odata de la tatal tau o carte cu un mister (cred ca o crima) si noi ne-am apucat sa o rezolvam? am rezolvat-o vreodata?
:))
:)))))))))
da, da, au marcat tare de tot:)
Ai vazut ca am ramas ana la urma pe compromis:) "hae-hae-hae" si nu "ha-ha-ha" sau "he-he-he":))))))
Da mai, era faina encarta... cate ore am petrecut eu navignad pe cd-ul ala... Ah, la vremea respectiva eu acasa nu aveam inca netul instalat:) cred ca era in perioada cand faceam noi revista... sau mai devreme?
Daaaaaaaaa! imi amintesc de cartea aia, cum sa nu!!! si nu, nu am reusit sa rezolvam chestiunea:)))) insa suspectez ca-i lipseau detalii. Dar stiu ca tare ne-am mai storcit creierii:) Era vorba de Edmund Malory - nu alpinistul:) - care intrase in posesia unui rubin sau ce o fi fost, de pe altarul lui.. Kaalii.. cred. Iarasi Kaalii. Fac ce fac si tot de ea dau:)
ooh, ce vremuri.. :))Miss you darling!
uai! serios? pe cand faceam revista? pai nici nu stiu daca aveam eu netu instalat, nu cred.. ah ba da, cred ca il aveam si dura o eternitate pana scoteam 2-3 poze cu Jane :)))))))) dupa care il puneam pe tata sa le printeze si cand le aducea erau ca niste comoare :))))
Auzi, misterul D-lui Malory (nu pot sa cred ca iti mai amintesti asa niste detalii :) ) nu se poate sa ramana nerezolvat. Da-o naibii, suntem la prestigioase institutii de invatamant superior in marile metropole ale lumii, si nu suntem in stare sa descifram atatica mister? :))))))))) Inacceptabil!
Mie-mi place Kali :) Nu stiu prea multe de ea, da cate stiu suna bine :) Si din cate am inteles ea e aia cu care tre sa discut ca sa-mi iasa treburile bine, ca ea are calendaru si cunoaste schedule-lu lucrurilor...? :)))
A aruncat mama cartea cand ne-am mutat la Bucuresti! Si am toooot dat searchuri pe net, dar nu-i chip sa dau de ea.:((((
Kali probabil are atribute diferite in functie de diferitele traditii/curente in care se afla. Asa ca nu asi stii sa-ti spun ce trebuie sa vorbesti cu ea;)) dar iti aduci aminte din Indiana Jones ca nu are un caracter tocmai pezibil:) De-abia astept sa vad ce si cum in Sivaismul din Cashmir ( e vorba de energii divine daca nu ma insel).
pacat de cartea aia, asta e, we move on :) apropo de Kali, pai nu are caracter tocmai placut pentru ca, din cate am citit undeva, a fost fraierita (sau folosita) de alti sfinti barbati si s-a enervat (can you blame her?) si s-a apucat sa omoare in stanga si in dreapta. Si cand in furia ei a ajuns de l-a doborat pe shiva si a calcat pe el gata sa-si revarse furia, si-a dat seama ca a facut o fapta foarte nasoala pentru cultura lor (ca nevasta nu il pune la pamant pe barbat si nici nu calca pe el in semn de dominare) si s-a rusinat taaaaaaaare taaaaaare :) si asa a devenit ea un simbol al modestiei (sau ma rog.. a rusinii ca o chestie buna). Ma rog, asta e amalgamu care a ramas in capu meu, cartea de unde am scos povestea asta a ramas acasa da sigur o dibuiesc pe aici ca e scrisa de un prof de aici :) mi-a placut povestea :)
Buna,
Ce mai faci?
Nu ne-am mai auzit de mult?
Post a Comment