Kashmir Saivism

E GENIAL!!
Gratie lui André Padoux reusesc sa pun toate bucatile de informatie adunate din alte surse intr-un cadru coerent. De ce nu scrie toata lumea asa?!

Henri Corbin

Un articol de Françoise Bonardel intitulat Progressio Harmonica et expérience spirituelle chez Henri Corbin despre Henri Corbin.
Un articol DE H.C.:
Mundus Imaginalis

Imi aduc aminte ca prima data cand am auzit de el (citit despre el de fapt), a fost intr-o carte cu interviuri cu Béjart.
Béjart, dupa cum stiti, a trecut la Islam, si a facut chiar un spectacol inspirat din scrierile lui Corbin. El spunea intr-un interviu ca dupa spectacol a primit o scrisoare de la Corbin care zicea ca are impresia ca toata munca sa a fost destinata creatiei lui B.

Curs nou

Astazi am inaugurat un nou curs la EPHE despre budismul indian, mai precis Madhyamakahrdayakârikâ (sanskrit) de Bhâvaviveka si comentariul lor, Tarkajvâlâ (tibétain).
Inca nu ne ocupam de text, mai intai a facut profa o introducere generala, apoi vom discuta despre cosmogonia budista, apoi despre metodele de meditatie, apoi textul.
E super!!!!!!!!!!!!!!!!! Cursul asta o sa puna niste ordine in ideile mele rasfirate despre subiect si cu putin noroc o sa-mi dea o imagine de ansamblu. In plus, profa e brici (cu un CV de invidiat:) ).
Fun fact: traducatorul de la Kagyu Dzong (Pagoda) vine la cursurile ei:) si mai vin si inca 3 colegi, unul de la Paris 3 de la cursul de sanskrita, si inca doi (care vin si ei la cursul asta) de la EPHE.

Aici, un mic extras online din interventia profei la colocviul Paul Peillot, daca download-ati aveti si restul:)

Interesting video

http://www.youtube.com/watch?v=FkXtz72hjDI&feature=related

Visite à la bibliothèque de L'EFEO et du Musée Guimet

Vineri toata dimineatza am fost in vizita la aceste doua biblioteci.

Mai intai la cea de la Ecole Française d'Extrème Orient, sau La Maison de l'Asie, care regrupeaza fondurile EFEO si parte din EPHE.
Ca si in celelalte doua biblioteci, tot China pare sa fie cea mai bine dotata. In ceea ce priveste India, se pare ca au o parte importanta de documente in tamila, manuscrise si altele.
In curant (adica prin 2009 sau 2010) se va finalisa biblioteca BULAC, de Limbi si Civilizatii Orientale care va contine tot fondul INALCO, o parte din EFEO si alte biblioteci specializate pe aceasta tema.
Surpriza cea mare a venit insa de la Musée Guimet.
Au o groaza de documente interesante!!!!!!!!!!! Nici nu-mi imaginam!
Dupa o prezentare generala, am avut prilejul de a cobori la subsol unde se afla majoritatea documentelor plus lucrurile de valoare...
A trebuit sa coboram cate 4, si cum am fost in primul grup, am profitat de ocazie sa-l interoghez pe nenea conservator. L-am intrebat daca au in colectia lor si manuscrise indiene si tibetane.
"Sigur ca avem, pot sa va si arat!" Eu, cu un suras mare cat fata, dau din cap aprobator.
Dupa care ma trezesc ca ne spune, "noi detinem aici tot fondul Alexandra Davind-Neel si Rolf Stein!"
Am ramas cu gura cascata la propriu. Nenea s-a uitat zambind la mine, trebuie ca i-a placut entuziasmul de care am dat dovada, mai ales ca am fost singura pe care o interesau lucrurile astea.
Ajunsera si ceilalti intre timp si s-a apucat sa ne arate tot felul de documente din China, dupa care a trecut la Tibet.
Ne-a aratat un text xilografiat, care zicea ca probabil facuse parte din colectia lui Bacot, dupa care se uita la mine surazand si ne zice ca o sa ne scoata un manuscris tibetan.
I-l aduce, il pune pe masa si ne spune: " Asta e un manuscris care a apartinut lui Alexandra David-Neel. Am avut de altfel o mare surpriza cu el. L-am scos nu demult sa vad daca nu-l puteam folosi pentru o expozitie. Si cand m-am uitat mai bine la el, la desenele de pe el mi-am spus ca nu poate fi ulterior secolului 15. (nenea nu e tibetolog) Cineva care lucra cu mine mi-a spus ca bat campii, si atunci l-am chemat pe un amic specialist care, dupa ce a analizat manuscrisul, a spus ca cel mai probabil dateaza din secolul 13!"
Ne-a povestit nenea ca fondul tibetan este cel mai prost organizat dintre toate pe care le au. Cica au chemat acum multi ani un tibetan sa le faca un catalog, dar cum el era venit direct din Tibet si cum lucrurile carora le dadea el importanta erau textele religioase (biased of course) nu s-a sinchisit sa afle datele si alte informatii pretioase. A notat doar titlul si ce continea manuscrisul.
!!!!!!!
Uf, clar trebuie sa ma apuc sa invat tibetana.

Visite à la bibliothèque du Collège de France et à la Société Asiatique

Am facut in dupa-masa asta un magnific periplu printre rafturile acestor doua biblioteci (care se afla in acelasi loc by the way, 52 rue Cardinal Lemoine). Nici nu stiu de unde sa incep. O iau cronologic. Ajungem la biblioteca, si in asteptarea celorlalti invatacei ce urmau sa apara, am reperat primele doua locuri esentiale: toaleta si cafetaria. Au ajuns si ceilalti si am suit la primul etaj unde se afla biblioteca. Am intat inauntru dupa un mic pasaj petrecut la intrare pentru formalitati ( omuletul de la intrare a fost destul de dezagreabil, dar nah, suntem in Franta, si asta e sport national aici). Acolo am luat-o spre biroul Societatii Asiatice unde ne astepta o tanti foarte draguta de data asta, iesita de mult la pensie, bibliotecar ce se ocupa de in continuare benevol de fondurile bibliotecii. Am aflat ca Societatea n-are nici un ban si ca de vreo 30 de ani n-a mai cumparat nici o carte. Primeste in continuare in schimb periodice din diferite tari la schimb cu Jurnalul Asiatic. Ne spunea tanti ca daca ne intereseaza publicatii mai recente, sa nu mergem acolo, dar ca daca avem nevoie de documente de prin secolul 17, 18, 19, in special periodice, putem apela cu incredere. Zicea ca acum 2 saptamani primise vizita unei cercetatoare (nu a spus pe ce lucra) care cauta un anumit numar din nush ce periodic din nush ce tara, si l-a gasit doar aici dupa 20 de ani de cautari!!
Fondul de periodice vine din toate tarile asiatice (in limba autohtona se intelege) dar si din Anglia, Germania etc., iar Asia la fondarea Societatii Asiatice inseamna totul de la Europa de est inspre.. est. :)
Au un fond impresionant de documente chinezesti, sinologi renumiti ca Granet, Peillot,Maspero si altii si-au donat bibliotecile Societatii asiatice. De altfel, doamna care se ocupa de biblioteca este fiica unuia dintre acesti sinologi, dar spre rusinea mea nu mai stiu cum il cheama..
E chiar impresionant.
Apoi ne-au dus printre culoarele bibliotecii Collège de France, care e distribuita pe mai multe niveluri: aici se vede ca au ceva mai multe fonduri. Am vazut partea dedicata Indiei: am reperat imediat ca au colectia (intreaga?) Kashmir Series of Texts and Studies si tot felul de carti despre Sivaismul din Kashmir, deci cu siguranta ca voi petrece destul de mult timp acolo pe mai departe:). Apoi am vazut fondul Chinezesc care e iarasi foarte impresionant, ne-au aratat copii de la examenele imperiale: impecabile. Cica nu au supravietuit multe in China. Carti vechi, am vazut o xilografie dupa un tratat de pictura. Yey! Ah! si am vazut si niste carti imprimate in secolul 14 care insa sunt foarte bine prezervate!! Aia calitate, nu ce avem noi astazi! Am aflat ca aici se afla a doua cea mai mare colectie de documente chinezesti dupa cea detinuta de Biblioteca Nationala a Frantei (din Franta evident:) ).
Am trecut repede, dar sigur ca au tot felul de documente din toata Asia. De pilda la Societatea asiatica am observat ca aveam destul de multe manuscrise din Laos si altele si Asia de Sud-Est (khmer mai ales). Am vazut si un manuscris mongolez (aproximativ secolul 18) de care habar nu aveau cum ajunsese la ei (la Collège de France), era o parte din canonul budist, dar cica era scris intr-o scriere care nu mai e folosita astazi in Mongolia.
Dupa ce ne-am clatit ochii cu tot felul de miununatii, am urcat iar in biroul lui tatni de la S.A. sa ne luam hainele. Si cand sa plecam, observ pe niste rafturi din biblioteca (usa de la birou da spre camera cu rafturile bibliotecii), niste cutii -vreo 6 sa fi fost- pe care scria "Archives Bacot". Am facut ochii mari cat cepele, si m-am dus repede la tanti sa o interoghez. (Pentru cei care nu stiu, Bacot este tibetolog)
Am aflat ca manuscrisele lui Bacot sunt consultabile, dar ca arhivele sale care contin se pare tot felul de documente in limbi sau scrieri necunoscute, sau greu descifrabile sunt inca in cartoane pentru ca nu are cine sa se ocupe de ele. Deci inca nu pot fi consultate.
Ca sa par cat de cat credibila, m-am dat ceva mai rotunda decat sunt, si i-am spus lui tanti ca domeniul meu de cercetare include si Tibetul. Ceea ce nu e chiar adevarat dar nici fals pentru ca inca nu stiu ce intindere va avea tema mea de cercetare. Asa ca tanti mi-a propus sa ma ocup de catalogarea lor!!!!!!! Eu m-am uitat la ea incurcata, si i-am spus ca mi-ar placea sa fac asta si ca o sa mai trec curand pe acolo. Sigur ca ma mananca in talpi sa ma duc sa vad despre ce e vorba, e mai ceva ca un detectiv care-si baga nasul prin lururile altuia, dar cum nu cunosc nici macar tibetana ce sa mai vorbesc de alte dialecte, scrieri si alte nebunii... Nici nu mai sunt in stare sa citesc semnele (bun, cred ca intr-o saptamana doua le reinvat, dar totusi) Bref, ideea e ca nu cred ca am competentele necesare sa ma ocup de asa ceva. O sa merg totusi sa o intreb daca crede ca e posibil sa o ajut in conditiile astea (nu stiu de ce am avut impresia ca ea se astepta sa cunosc tibetana:) ). Of! Si asi fi conoscut-o daca asi fi ajuns in Sikkim acum un an! Ca ma apucasem sa o invat de una singura si avansam destul de alert dar cand am aflat ca totusi nu pot sa merg am fost atat de dezamagita incat am lasat-o balta.

Faza simpatica:
Eram cu tanti in biblioteca si ne arata un manuscris vietnamez scris in caractere chinezesti sau aproape (adica probabil ca erau ceva modificate, dar nu atat de mult ca intre chineza si Japoneza de pilda) plin de desene. Aceste desene reprezentau o harta, cum sa ajungi din Vietnam in China la Orasul interzis!!! Acum, daca v-ati aflat prin preajma unor persoane care manipuleaza manuscrise sau opere rare de acest gen, stiti ce miscari dulci la ultra-relanti au in timpul consultari. Ei bine nimic de acest gen cu tanti a noastra. Il intorcea pe toate fetele, punea degetele pe desene fara probleme. La un moment dat, un tip care era cu noi si care vroia sa vada ceva pe un desen, atinsese din greseala hartia, si -reflex- si-a cerut imediat scuze. La faza asta tanti face: "(va scuzati) pentru asta?" si-si pune degetul pe acelasi loc.:)

Kabîr

L-am descoperit de curand pe Kabîr, poet, mistic indian, de profesie tsesator, despre care voi scrie mai multe mai incolo.
Printr-o intamplare fericita (aveam date despre traducatoarea volumului, gurute a profei mele de literatura hindi medievala si practici de transmitere artistica in Asia de sud) mi-am procurat un volum cu poeziile sale si sunt surprinsa de cate afinitati am cu el, in special spiritul sau non-sectar. Shocking ca nu-l cunosteam de mai demult. Pe de alta parte, daca asi fi dat peste el mai demult probabil ca nu l-asi fi apreciat atat. Toate la timpul lor, neh?
Charlotte Vaudeville, Au cabaret de l'amour, paroles de Kabîr (se pare ca traducatoarea nu a fost deloc incantata de titlul asta, dar editorul a obligat-o sa-l puna acolo) Paris: Gallimard/Unesco Connaissance de l'Orient, 1959 + réed.

Satira

Si Allah demeure dans une mosquée,
à qui appartient le reste du monde?
Les Hindous disent qu'Il demeure dans l'idole:
les uns et les autres se trompent!
O Allah-Râm, c'est pour Toi que je vis,
O Maître, aie pitié de moi!

On dit que Hari demeure au Sud,
et qu'Allah réside à l'Ouest:
Cherche-Le dans ton coeur, cherche-Le dans tous les coeurs:
là est sa demeure et sa résidence!

Le brahmane garde vingt-quatre fois le jeûne du onzième jour
et le Cadi observe le Ramadân:
Il met de côté onze mois de l'année
et cherche son salut dans dans le douzième!

Pourquoi se baigner à Jagannâth,
pourquoi se prosterner à la mosquée ?
Celui qui récite ses prières le coeur plein de fourberie,
que lui sert d'aller en pèlerinage à la Ka'ba?

Tous les êtres, hommes et femmes, sont tes créatures,
ils sont tous des formes de Toi-même,
Kabîr est le disciple de Râm et d'Allah,
tous les êtres sont mes guru et mes pîr!
Dit Kabîr: écoutez, hommes et femmes,
prenez refuge dans l'Unique,
Invoquez seulement le Nom de l'Unique, ô créatures,
et vous êtres assurés du salut!

Saadi

Poet persan de la inceputul secolului 13 considrat ca fiind unul dintre cei mai mari in Iran (pe langa Ferdousi si Hafiz). Se pare ca el este cel care a adus pe culmile cele mai inalte ghazalul de dragoste (o forma poetica). Poezia care urmeaza am luat-o din Anthologie de la poésie persane (XIe-XXe siècle), Z. Safâ, Edition: Gallimard/Unesco, série Connaissance de l'Orient (o colectie cu foarte multe publicatii interesante si de calitate), 1964 + réedit.

La Nuit de l'Union

Au cours de la nuit où je suis aux bras du doux objet aimé
si, tel bois d'aloès, on me brûle, je n'en aurai point de chagrin.
Quand la requête est agréée, l'on n'a plus crainte de mourir:
où est la flèche du malheur? Dis-lui: Viens! je suis bouclier!
O ciel! tiens donc close un moment la petite porte de l'aube
Est-ce donc la Nuit du Destin? ou l'astre du jour? je ne sais.
Est-ce toi en face de moi ou vision, sous mon regard?
Qu'ils serait doux, l'air du jardin et le sommeil dans le verger,
si je n'étais troublé, dès l'aube, par la pleinte du rossignol!
Je le jure par mes deux yeux qui te contemplent, cette nuit:
oh! quel dommage, si demain je regardais autre que toi!
Le voyageur mourant de soif se calme en rencontrant le fleuve;
ses flots ont submergé ma tête; je suis encore plus altéré.
Lorsque je ne te voyais pas, j'étais éperdu de désir;
maintenant, assis près de toi, je suis éperdu de bonheur.
Parle-moi donc! nul étranger ne se trouve en notre présence
hormis la bougie; mais je vais lui couper la langue sur l'heure.
Entre nous deux ne saurait être autre que ce léger tissu;
et s'il nous cachait l'un à l'autre, je le fendrais de bout en bout.
Ne dis pas: De cette douleur, Saadi ne se souvera point.
Dis: commment supporter cette âme soustraite au chagrin que tu causes?

Despre Islam si India

Am ramas surprinsa (asa cum ramane oricine care crede ca lucrurile care-l pasioneaza pe el pasioneaza pe toata lumea, si ca cele cu care n-are tangente nu au cum sa starneasca vreun interes in altii sau sa aiba vreo amprenta aparte) sa vad ca e mai multa lume inscrisa la mentiunea Islamologie la EPHE decat la noi la Studii Asiatice si cum chiar printre cei care vin la noi la cursuri, multi vor sa lucreze pe teme si spatii care ating lumea musulmana.
Cursul de ieri m-a facut sa reiau la cunostiinta nu numai cat de pregnant si prezent este el in India, dar si cat de important si fascinant. Chiar, ce ar fi India fara Islam?
Ar mai avea budisti in ea:) (budistii indieni au parasit pamantul de origine dupa invaziile musulmane din secolul 13 care le-au ras universitatile -Nalanda! acolo unde a compus Shantideva "Vivre en héros pour l'éveil" daca nu-mi joaca mémoria feste - si le-au facut viata amara), dar n-ar mai avea toata literatura vernaculara (literatura "oficiala" era in sanskrita bineinteles, iar cum sanskrita nu o vorbea tot omul de rand ci doar cei instruiti...) !!Muzica! si cate si mai cate! India s-a inspirat de la persi inca din perioada vedica!
Iar ceea ce e fasinant e sa vezi cum s-au indianizat musulmanii de acolo, les traits spécifiques. Asta si multe altele.

ça y est!:)

Am inceput cursurile la Ecole Pratique des Hautes Etudes si sunt foarte entuziasmata:). Atat de entuziasmata ca imi e greu sa dorm noaptea, ma scol devreme si sunt chiauna:)).
Am un curs de literatura hindi medievala cu o profa foarte faina si mai asist si la séance-urile de laboratorul ei care se concentreaza in special pe muzica indiana taditionala!!! Nici sa fi calculat si n-asi fi picat mai bine:)) Exigentse cat incape dar si atmosfera conviviala si oameni care chiar se ajuta intre ei , sunt super draguti, ce mai, un vis! (Trebuie ca asa se simte cineva caruia i-a pus Dumnezeu mana-n cap.)
Dupa sedinta de ieri seara, ne-am luat tot grupul si ne-am dus sa mancam intr-un restaurant indian - evident. Ma uitam la ei cu gura cascata. Nu mai conteneau cu povestile despre muzicianul X, Y, Z de pe te miri unde, de cine stie cand (profa i-a intalnit pe TOTI by the way :) ) despre festivalul nu stiu care, despre patiseria aia fain din Benares la coltul nu stiu carei strazi, despre Calcuta, Bombay si Lacknau, despre mama lui Diwajid Ali Shah, ultimul nabab (poet) de Lacknau care a trebuit sa cedeze in fata presiunii englezilor, care e ingropata la Paris, la Père La Chaise --- senzatia serii by the way, nimeni nu stia despre asta inafara de un coleg care lucreaza pe modul in are e reprezentat orasul in récit-urile de calatori. Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca toata lumea vorbeste Hindi, si schimba replici fara nici o problema in limba asta si si si.
A fost super! E drept ca m-am simtit foarte mica:))) ....o veni si vremea cand voi cunoaste bine orasele si oamenii de acolo si tot restul...:)